Via Severus se dorește a fi un traseu turistic tematic, care să urmeze drumul roman ce pleca din orașul Zlatna (anticul Ampelum) către minele din zona Vîlcoi- Corabia și apoi până în Bucium. Despre drum găsim informații în lucrarea lui Florin Fodorean, denumit ca drumul către aurul Daciei și anume Apulum-Ampelum-Alburnus Maior. Dacă drumul dintre Apulum și Ampelum nu este relevant având în vedere tema noastră, ne vom opri doar la porțiunea Ampelum (actualul oraș Zlatna)- Alburnus Maior (actuala Roșia Montană).
„În continuare, pentru sectorul dintre Zlatna şi Bucium, există mai multe variante propuse. G. Teglâs a cercetat pe teren acest drum şi a ajuns la concluzia că el urcă pe valea Ampoiului până la Dumbrava Ampoiului, unde au existat exploatări de mercur, după care continuă pe valea Arinului sau valea Ruzii până la muntele Corabia-Vulcoi. De aici, calea rutieră romană continuă pe panta lină a dealului Sudoarea până în partea sudică a Vîrfului Corabia şi mai departe spre Slăveşoaia. În acest punct, drumul roman a fost observat la suprafaţă, pe coama muntelui Boteş. De aici continuă prin valea Izbitei, trece prin Stânişoara, Izbicioara şi Gura lzbitei pentru a ajunge la Bucium”
Noi însă susținem o a doua variantă, a cărei descriere o găsim tot în cartea lui Florin Fodorean:
„Inginerul I. T. Lipovan a cercetat pe teren o porţiune de drum care scurta distanța între cele două centre miniere, Ampelum și Alburnus Maior. Acesta urca pe coastele Troianului până la Dumbrava, apoi pe culmea Muncelului, pe lângă vârful Tisei până la «Dâmbul Pădurilor», unde terasamentul căii rutiere romane a fost observat pe teren pe distanţa de 1 km. De aici în continuare drumul se îndreaptă spre «Fântâna Străjii», iar din perimetrul exploatărilor miniere de la Vulcoi-Corabia urmează traseul descris până la Roşia Montană”.
Denumirea traseului pe care îl propunem provine de la împăratul roman Septimius Severus, cel care a ridicat Ampelum-ul la rangul de municipium și care se presupune că a vizitat orașul și a parcurs drumul roman. Despre augusta vizită găsim detalii la Traian Domșa:
„Scopul vizitei împăratești în Dacia, și mai ales în principalele centre de unde se exploata aurul este evident, vistieria secătuită a imperiului trebuia ameliorată ca de obicei din munții Daciei. Legendele care mai circulă azi, în zona Ampoiului sunt foarte darnice în deslușirea acestui eveniment întâmplat aproape cu două milenii în urmă. Tradiția populară foarte bogată despre stăpânirea romană ne deslușește și scopul acestei vizite, când împăratul vizitează minele de la Corabia–Vâlcoi care-l interesau în mod deosebit, de unde exploata aur din abundență și unde dăinuie până în zilele noastre urmele acestor exploatări. Înaltul oaspete a trecut prin Zlatna, fiind condus de o numeroasă suită și a parcurs cei aprox. 14 km, până la mine. Drumul nu a fost parcurs pe Valea Morilor pe unde se circulă în prezent, valea care atunci probabil nu era accesibilă piciorului omenesc, ci pe muchia dealului. Concluzionăm aceasta, deoarece în drum spre minele de aur au fost postate străji, iar dealul pe unde a parcurs împăratul acest drum este numit de localnici Dealul Străjii. Tradiția ne conduce și la unele lucruri mărunte, dar foarte emoționante și anume, poporul cunoaște chiar și izvorul unde prestigiosul personaj se oprește să-și potolească setea, dându-i numele de atunci la acest izvor Fântâna Craiului. Dar tradiția populară ne transmite și alte mesaje, îndepărtate, cu adânc conținut social și anume denumirea dealului Muncei, aflat tot pe aceste plaiuri, care își are semnificația deosebită, fiindcă ne transmite munca grea a minerilor sclavi care smulgeau pământul, în condiții primitive, prețiosul metal care a dus la lux, bogăție și mărire, la curțile împăraților din Roma. Ajuns la minele de la Corabia-Vâlcoi, Septimius Severus primește în dar o tavă de aur oferită de gazde cu care ocazie, în semn de prețuire, a prins la pălăria fiecărui miner din preajma-i în semn de distincție, câte un fir de aur curat. Din acest gest împărătesc se trage obiceiul cunoscut al zlătnenilor și a celor din împrejurimi, de a purta șnur aurit la pălărie”.
Interesant e că după parcurgerea pe jos a traseului, din datele obținute de pe GPS, rezultă o lungime a traseului de 13,9 km, adică aceeași lungime ca și în sursa menționată mai sus. Aceleași tip de informații le găsim și la Ion Rusu Abrudeanu, unde subiectul este prezentat mai detaliat:
„O tradiție populară spune că regiunea minieră Corabia-Vulcoiu, dintre Zlatna și comuna Bucium, ar fi fost vizitată chiar de un împărat roman, care, se zice, că ar fi fost înțeleptul Septimius Severus (a. 193-211 d. Chr.). După această tradiție, administrația și lucrătorii minieri, aflând că vine împăratul, au pus străji pe tot drumul până la masivul Corabiei. Una din aceste străji era postată lângă un isvor, care se numește până azi Fântâna străjii. Trecând de acest isvor mai departe, împăratul Septimius Severus i-s’ar fi făcut sete și ar fi băut apă dintr’un alt isvor, care până în zilele noastre poartă numele de Fântâna Craiului. Ajungând la mine, capii autorităților și băieșii au prezentat împăratului o tavă plină cu aur, care a stors admirația augustului personagiu. În semn de bucurie, împăratul a distins pe fie-care minier în parte, punându-le la pălărie câte un fir de aur din grămada destinată tezaurului imperial dela Roma. Din acest gest împărătesc s’ar trage obiceiul țăranilor români din Zlatna și Bucium de a purta până azi la pălariile lor un șnur aurit, așezat în patru șiruriu deasupra bordurei”.
Fig.1- Harta drumurilor romane în regiunea Bucium – Zlatna (după Wollmann 1996)
Ce ne dorim prin acest proiect:
- Identificarea drumului prin deplasări în teren, corelarea potecii turistice cu caracteristicile drumului roman pe cât de mult este posibil, în colaborare cu specialiști în domeniu.
- Realizarea marcajului turistic între Zlatna și zona Vîlcoi-Corabia (vom propune semnul de marcaj triunghi albastru), montarea de stâlpi și săgeți de direcționare (acolo unde este cazul).
- Tematizarea traseului – montarea de panouri informative (informații geografice și istorice), bornarea traseului cu așa numitele borne milliare
„În Roma antică, pietrele miliare (în latină milliaria la plural, iar la singular: milliarium), sau miliare, erau niște borne rutiere din piatră, în general în formă de coloană și care purtau inscripții, destinate la marcarea distanțelor pe traseul principalelor drumuri romane din Italia și din provinciile romane. Cum indică numele lor, distanțele erau măsurate în mile romane. Milă, provine din sintagma latină Milia passuum, ceea ce înseamnă „o mie de pași” (pași dubli de altfel n.a.), care corespund la aproximativ 1480 de metri. Piatra miliară, sau miliarul, era, de obicei, o coloană cilindrică pe o bază cubică sau paralelipipedică solidă, înfiptă în sol la mai mult de 60 cm. Avea 1,50 m până la 4 m înălțime, 50 – 80 de centimetri în diametru și greutatea de peste 2 tone. La bază era scris numărul de mile romane de drum parcurse. La înălțimea ochiului călătorului era specificată distanța de la Forumul Roman, precum și alte informații cu privire la împărații sau alte persoane oficiale care au construit sau reparat drumul, și când” .
Ne dorim să bornăm drumul astfel: două borne de mari dimensiuni, așezate la intrările în traseu (orașul Zlatna și platoul Poduri, sub Vf. Vîlcoi) și încă 10 borne de mici dimensiuni (apx. 60 cm deasupra solului) așezate la 1 milă romană distanță una de cealaltă. Ele vor conține următoarele informații: numele traseului și realizatorul lui, distanța în metri și mile romane, logo-ul traseului și alte informații pe care le considerăm relevante.
- Colaborarea cu istorici, arheologici pentru identificarea a cât mai multe porțiuni din drumul roman și prezervarea lor în situ.
- Identificarea tuturor fântânilor de pe traseu (inclusiv cele două considerate istorice: Fântâna Străjii și Fântâna Craiului), amenajarea lor.
- Amenajarea de puncte de odihnă și/sau de belvedere, unde este cazul
- Promovarea traseului: pliante, broșuri, obiecte promoționale (logo-ul traseului, figurine cu efigia îmăratului Septimius Severus, copii monede istorice etc.) evenimente, aplicații on și off-line.
Fig. 2. Profilul traseului și elevația, realizate în Google Earth, folosind track-ul GPS obținut în urma deplasării în teren din data de 10-01-20120 (realizator Adrian Puiuleț)
